„Sfânta” de la Scânteia, Odobeștii și Primul Război Mondial

Întrucât s-a împlinit un secol de la Primul Război Mondial, vom aminti în câteva rânduri unul dintre momentele urâte petrecute în zona Măgurii Odobeștilor. Este un lucru cunoscut că în Ajunul Crăciunului anului 1916, trupele germano-austriaco-bosniace au ocupat mare parte din Podgorie. Printre localitățile intrate sub administrație germană s-a numărat și satul Scânteia. Nemții au transformat Biserica „Înălțarea Domnului” a fostului Schit în grajd, iar cel mai important obiect, Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului, numită „Sfânta”, au jefuit-o de podoabe.

Icoana fusese înzestrată cu pietre prețioase de Gavriil Stamatin la 1851, iar chipurile celor 12 Apostoli care formau un ancadrament fuseseră lucrate din aur. Ocupantul german a smuls toate podoabele și chipurile din aur, aruncând icoana. Aceasta a fost găsită abandonată și, după plecarea germanilor în noiembrie 1918, și-a reluat locul în biserică, fără chipurile Apostolilor, purtând după un secol „semnul civilizator” al ocupantului comunitar.

Consemnăm aceste lucruri deoarece la începutul sec. XVIII, când acest schit a fost ridicat de răzeși, Scânteia făcea parte din Moșia Odobeștilor, iar începuturile sale sunt legate de Odobești. Abia spre jumătatea sec. XVIII, Scânteia a devenit moșioară independentă, la fel cum au devenit și Pădurenii (sat de care a depins Scânteia până la 1860 când a trecut la Bolotești), fapte consemnate de Catagrafia rusă de la 1774.

Târziu, în jurul anului 1800, vornicul Vrancei – Toma Stamatin, fiul lui Gavriil Stamatin din Dealul Odobeștilor, a rectitorit schitul și a ridicat biserica pe care o vedem astăzi. Același Toma a ctitorit Biserica “Sf. Voievozi Mihail și Gavriil” din Focșani (numită astăzi Biserica Stamatinești) în amintirea tatălui său, Gavriil. Povestea Scânteii și legăturile sale cu Odobeștii și Stamatineștii (“oamenii” rușilor în Principate) le vom prezenta în volumul „Scânteia – Ctitoria Stamatineștilor din Ținutul Putnei”.

Dr. Romeo-Valentin Muscă

Sfârșitul sec. XIX: unul dintre ultimii duhovnici (Clement Rădvan sau Gherasim Nicolau). Foto: Alex Antoniu, Albumul României

Începutul sec. XX

„Sfânta” de la Scânteia, așa cum se află astăzi pe iconostasul Bisericii „Înălțarea Domnului”.

About the Author

Cultura Odobesti

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sună acum
Adresă